Definiții de Mircea Ionescu-Quintus, în ordine alfabetică
- adevăr (vezi și veridicitate)
- De când stelele și luna,
De când valul spart de stâncă,
Adevărul e minciuna
Nedescoperită încă.
Adevărul
definiție epigramatică de Mircea Ionescu-Quintus din Dicționar de epigrame (1981)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

- discordie
- Dezbinarea, divergența,
Cearta, vorba în răspăr,
Dușmănia, disidența,
Strânse toate într-un măr.
Discordia
definiție epigramatică de Mircea Ionescu-Quintus din Dicționar de epigrame (1981)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

- epigramă
- Epigrama, precum știm,
Este fata de-mpărat
Pe care-o iubea Nigrim
Și-a luat-o Cincinat!
Definiție
definiție epigramatică de Mircea Ionescu-Quintus din Culegere de epigrame (1974)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

- horă
- Dans rotit cu zel
În ii și cojoace;
Cine intră-n el,
Trebuie să joace.
Hora
definiție epigramatică de Mircea Ionescu-Quintus din Dicționar de epigrame (1981)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

- inteligență
- Mintea ageră, potența
De-ați găsi în lume rostul,
De a-ți sesiza esența
Și de-a ști să faci pe prostul.
Inteligența
definiție epigramatică de Mircea Ionescu-Quintus din Dicționar de epigrame (1981)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

- leu
- Semnul forței bestiale,
Stema mândrului Lyon,
Rege peste animale...
Patru fise telefon!
Leul
definiție epigramatică de Mircea Ionescu-Quintus din Dicționar de epigrame (1981)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

- necuviință
- Pe al vieții lung traseu
Este o interferență
Între lipsa de decență
Și surplusul de tupeu.
Necuviința
definiție epigramatică de Mircea Ionescu-Quintus din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

- nimic
- Mai mezin decât mezinul,
Mai pitic decât piticul,
Mai puțin decât puținul,
Mai nimic... ăsta-i nimicul!
Nimicul
definiție epigramatică de Mircea Ionescu-Quintus din Dicționar de epigrame (1981)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

- om (vezi și ființă umană)
- Cap, grumaz, torace, pântec,
Mâini, picioare, oseminte,
Doruri, zâmbet, versuri, cântec,
Suflet mult și-un dram de minte.
Omul
definiție epigramatică de Mircea Ionescu-Quintus din Dicționar de epigrame (1981)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

- prostie
- În universul nostru strâmt
Plini de virtuți și de ocară,
Prostia este o povară
Pe care cei ce-o duc, n-o simt.
Prostia
definiție epigramatică de Mircea Ionescu-Quintus din Dicționar de epigrame (1981)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă știi o altă definiție, o poți adăuga.
Pentru a recomanda definițiile de Mircea Ionescu-Quintus, adresa este:
