Definiții de Valeriu Cercel, în ordine alfabetică, pagina 2
- pescar
Pescarul
Este persoana-aceea care,
Din Valea Seacă-n Machu Picchu,
De-ar fi să-i zici c-a prins un viciu,
Ți-ar arăta..."atât de mare!!!"
E individul ce, efort
Pe lac depune și de plouă,
Iar dac-a prins o fâță, două,
Numește-această treabă, sport,
E singurul din cei în viață
Care, modest, precum se știe (!)
Cu-n pește, în fotografie,
Nu-l vezi pe el să stea în față,
E-un polițai care, pe targă,
De sete, foame, leșinat,
Nu pleacă pân' ce n-a luat
Un infractor, măcar, pe vargă,
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!
- prieten
- Este persoana-aceea care,
După tradiți' românești,
Când ai necazuri, supărare,
E prima ce... o bănuiești.
Prietenul (definiție-epigramă)
definiție epigramatică de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!
- prostie
- Este boala ce nu doare
Chiar dacă produce greață
Și de care omul moare
De mai multe ori în viață.
Prostia (definiție)
definiție epigramatică de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.Dacă știi o altă definiție, o poți adăuga.
Pentru a recomanda definițiile de Valeriu Cercel, adresa este:
